ANALIZA PARTIDEI CONCORDIA CHIAJNA – DINAMO BUCURESTI 3-4 (0-0) by STEF

           Principala stire este aceea ca echipa noastra favorita, a invins in deplasarea de la Chiajna cu scorul de 3-4 (0-0)! In urma acestui rezultat, dar si a scorului inregistrat in partida C.S.M. Iasi – Botosani 1-0 (0-0), am reusit in sfarsit sa ne miscam de pe locul 7 si sa ne clasam in zona playoff!
         Partida a inceput bulversant, cu un prim 11 marca Vasile Miriuta alias Abramburel, care a ,,rasucit” toate calculele si posibilitatile firesti. Acesta a reusit sa uimeasca, pe toata lumea, inca o data, prin aiureala, dar si prin lipsa de inspiratie.
       Vasile Aiurel a trimis pe teren urmatorul 11:
                                      BRANESCU (NOTA 3 CU INDULGENTA)
ROMERA (NOTA 8) – NEDELCEARU (NOTA 6), MARIC (NOTA 6) – OLTEANU (NOTA 6)
                    MONROY (NOTA 5) / D.POPA (NOTA 8), MAHLANGU (NOTA 7)
     PESIC (NOTA 7) / TORJE (NOTA 8) – NISTOR (NOTA 7) – SALOMAO (NOTA 8)
                                         NEMEC (NOTA 8) / PALIC (NOTA 6)
      Partida a inceput cu un joc neconvingator, de ambele parti, insa chiar si asa Nemec putea deschide scorul daca arbitrii validau golul perfect valabil, inscris de catre acesta cu o lovitura de cap, respinsa de portarul advers, de dincolo de linia portii. Dupa primele 25 de minute am crezut ca am deja vu, pentru ca la fel ca si in meciul cu C.S.U. Craiova, ai nostri au fost extrem de ,,pasnici”. Pana la pauza, am mai inregistrat o buna ocazie a lui Nemec, care a preluat frumos si a sutat prin blocajul lui Marc, dar si o iesire a lui Branescu demna de papusile Mupets, care a dat emotii tuturor. Aceasta ,,cascadorie” a lui Branescu, avea sa fie prima, dintr-un lant de cosmar, ce a tinut suflarea dinamovista pe jar, pana in utimele secunde.
      La pauza se intra cu un 0-0 ce reflecta realitatea din teren si marea suspansul dar si tensiunea dinamovistilor, exasperati de Monroy si de gafele lui Branescu!
     Dupa pauza, de la cabine s-a intors insa o alta echipa, iar dupa schimbarea modestului Monroy cu Daniel Popa, totul s-a schimbat total! Pesic care in prima repriza, a aratat ca nu se simte deloc bine pe partea dreapta, a inceput sa coopereze frumos cu Romera, care a indraznit sa urce hotarat si sa creeze superioritate in flancul sau. Deschiderea scorului, de altfel, avea sa vina dupa o centrare perfecta a fundasului nostru dreapta, care i-a asezat mingea pe cap lui Nemec iar acesta nu a iertat. Executia nu a fost deloc usoara, Adam rasucindu-se pe sub balon si plasandu-l fara sperante pentru nefericitul Capargo. Era 1-0 si ma asteptam ca dupa semnele disperate ale lui Miriuta, echipa sa faca asa cum ne-a obisnuit, ,,pasul inapoi”.
     Nu a fost deloc asa si baietii nostri au ramas intr-un joc pe contre, ce a adus meritat si golul doi! Salomao servit excelent de Pesic, s-a desprins de sub marcaj si a plasat balonul imparabil in plasa portii ilfovene. In acel moment cu totii am crezut ca vom asista la un spectacol lejer, in care singura necunoscuta, sa fie constituita de diferenta de goluri la final.

        Nu a fost sa fie insa asa, pentru ca  avea sa ,,iasa la rampa” ,,pariul” burlesc a lui Miriuta si sa ofere un spectacol demn de cascadorii rasului! Branescu si nu Bran, a ,,incantat” asistenta imediat cu o gafa si scorul s-a facut 1-2, marind suspansul si tensiunea tuturor dinamovistilor prezenti in tribune.
      Ai nostri insa au fost hotarati sa-i ia banii avarului Negoita si au replicat in trei minute, prin proaspatul intrat Torjinio, totul parand ca s-a terminat...1-3 
      Incredibilul Branescu insa, a iesit ca un jalon si i-a permis lui Bud sa inscrie un gol, ce multi dintre spectatorii aflati in tribune, il aparau fara probleme! Se refacea din nou diferenta fragila de un gol si incepeam sa ne reamintim, ca si in meciul tur am pierdut, desi am condus de doua ori.
 Dupa doar cinci minute insa, Daniel Popa avea sa refaca diferenta de doua goluri si sa-i redea culoarea in obraji lui Sile Abramburel, printr-un sut sec si necrutator la coltul lung!
GATA SE SFARSISE...Nu si pentru Branescu care s-a  incapatanat si parand ca doreste sa-l demita pe Miriuta, a mai ,,comis-o” inca o data, iesind ca un incepator si permitandu-le ilfovenilor sa mai spere, desi fusesera facuti ,,harcea-parcea” de atacantii nostri.
       Nu s-a mai intamplat nimic pana la final si s-a terminat 3-4 spre fericirea tuturor dinamovistilor, care s-au descatusat si au scandat impreuna cu jucatorii... frumoase cantece si urari de Valentine s Day pentru stana becaliota!
      Tragand concluziile ce se impun, pot sa ma bucur ca acest thriller s-a terminat cu bine pentru noi, insa nu trebuie sa uitam ca:
-        Abramburel a amestecat jucatorii incredibil...trimitandu-l in centrul apararii pe Maric, ce nu mai jucase de mult titular impreuna cu Nedelcearu, pierzand la capitolul omogenitate, compensata insa de experienta fundasului dar si datorita calitatii scazute a atacului ilfovean! Pesic care a oferit o evolutie solida in meciul trecut cu oltenii, a fost trimis pe dreapta, unde a inotat timp de o repriza, intorcandu-se mereu spre poarta proprie, pentru a putea sa centreze cu stangul. A reusit intradevar sa se acomodeze cu noua pozitie in repriza secunda, insa nu a convins, Dinamo fiind cu adevarat periculoasa abia dupa intrarea lui Torjinio. 
-        L-a titularizat din nou pe Monroy, care si-a aratat limitele clar si a facut tuturor in ciuda tinandu-l pe banca pe experimentatul Penedo, lucru care era sa-l coste scump daca Torje, Nistor, Nemec si compania se speriau si se retrageau in aparare. Asa cum am anticipat, acesti jucatori pur sange, nu au ascultat sfaturile venite de pe margine de a inchide jocul si au jucat partitura lor, castigand meciul. Altfel...
-        Jocul nu a stralucit, lasand impresia ca un adversar mai puternic...ne baga in ceata.
-        Ca puncte bune, Sile a mizat pe Olteanu in flancul stang si a mutat foarte inspirat la pauza, introducandu-l pe Popa in spatele lui Nemec si retragandu-l pe Nistor langa Mahlangu. Aceasta manevra fusese incercata cu succes, in meciul cu oltenii si ne-a aratat un Nistor care se simte mult mai bine, atunci cand vine din spate si ajuta constructia.
        Inchei aici analiza mea, felicitand pe toti aceia care au contribuit la aceasta victorie, indiferent de prestatia avuta! Fortzza bianco-rossi! Felicitari si tineti-o tot asa!
       De asemenea felicit cainii pana la moarte prezenti pe stadion, care au adus un aport decisiv la obtinerea acestor trei puncte si ii asigur de respectul meu!
 
DOAR DINAMO BUCURESTI ESTE IN INIMILE NOASTRE!  
​sursa photo: www.prosport.ro
   ​